Dosarul Iuliei Ionescu, clasat de procurori

Potrivit procurorului, dosarul a fost clasat în data de 25 martie după ce anchetatorii au stabilit că în acest caz nu a fost comisă nicio faptă penală.

Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul „Sfântul Sava” din București, a fost dată dispărută în 12 februarie, fiind găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava și care mergea spre București. Ea a fost adusă la București de polițiști și predată familiei.

În 19 februarie, șeful Poliției Române, Petre Tobă, anunța că Poliția Capitalei a reconstituit traseul pe care Iulia Ionescu l-a parcurs din momentul în care s-a despărțit de mama ei, în București, și până la Suceava, unde a fost găsită.

Tobă spunea că Iulia Ionescu a mers, pe 12 februarie, la Bacău, unde a petrecut noaptea, în gară, a fost apoi găzduită două nopți la mănăstirea Sihăstria Rarău, din Suceava, fiind găsită de polițiști în 15 februarie, în tren, când se întorcea la București.

Șeful Poliției Române mai spunea că probatoriul în cazul dispariției Iuliei Ionescu a fost înaintat de Poliție procurorului de caz, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5.

Tobă spunea că nu exclude ca procurorul de caz să extindă cercetările sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni. Deși nu a menționat ce persoane ar putea fi vizate, Petre Tobă arăta că ancheta a fost îngreunată de reprezentanții mănăstirii Sihăstria Rarău.

„În momentul în care polițiștii IPJ Suceava au căutat fetița la schitul respectiv, aceștia (reprezentanții Sihăstriei Rarău, n.r.) au declarat că ea nu este în schit. Polițiștii au întocmit un proces-verbal, pe care avem semnătura și ștampila schitului respectiv. Pentru găsirea fetiței, nu am beneficiat de informații de la mănăstire”, preciza Tobă.

Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău spunea că Iulia Ionescu a ajuns la mănăstire după verificările Poliției Județului Suceava și ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și că a ales să informeze Poliția după plecarea fetei, ținând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate și de promisiunea ei fermă că dorește să se întoarcă la familie în București.